Legea Sănătății avea foarte multe scăpări. Era potrivită mai degrabă pentru o țară cu o democrație consolidată și nu una cu un sistem democrat firav cum este a noastră. În chestiunea medicinei de urgență, este greu de acceptat principiul concurenței când vine vorba de viața oamenilor, într-un stat în care timp de patru decenii tot ce a însemnat umanitate a fost bătaia de joc a sistemului. Reformarea sistemului și diminuarea pierderilor nu se rezolvau dacă fiecare „neica nimeni” își facea o firmă de intervenție și se juca de-a salvarea sau de-a SMURD-ul. Este incredibil cum de „specialiștii” de la Guvern, cei care s-au ocupat de lege, nu au înțeles aceste lucruri simple și nu au fost capabili să anticipeze ce avea să urmeze.

Citeşte tot editorialul