Noul manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, fostul viceprimar Gheorghe Carp și-a intrat foarte repede în mână. Cunoscând foarte bine problemele sistemului, Carp vrea să finalizeze cu brio cele două proiecte transfrontaliere demarate cu Clinica din Debrecen și caută metode de a compensa deficitul creat de finanțarea insuficientă a Casa de Asigurări de Sănătate
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, Gheorghe Carp a prezentat vineri, 27 ianuarie, în cadrul unei conferinţe de presă, două proiecte majore pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în sistemul sanitar orădean.
Acestea vizează reabilitarea şi dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanţă a blocurilor operatorii de la Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu şi de la Spitalul Judeţean.
„Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu are nevoie de o reabilitare totală a blocurilor operatorii. Acestea se compun dintr-o sală de operaţii ortopedice şi din trei săli de chirurgie generală.
În ceea ce priveşte specializarea medicilor, pot să vă spun că specialişti în chirurgia oncologică sunt foarte mulţi, dar atestaţi, doar doi.
În acest sens, atât la Spitalul Municipal, cât şi la Spitalul Judeţean suntem preocupaţi să trimitem medicii la specializare, deoarece este nevoie de mult mai mulţi medici cu competenţă atestată”
a spus managerul Gheorghe Carp.
Proiecte cu clinica din Debrecen
În proiectul „Reabilitarea şi dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanţă a blocurilor operatorii de la Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale”, municipalitatea are ca partener Clinica din Debrecen.
Valoarea estimată a proiectului este de 2,1 milioane lei, iar în acest moment se lucrează la elaborarea cereri de finanţare.
Cel de-al doilea proiect prezentat de managerul Gheorghe Carp a fost „Dotarea cu echipamente medicale de înaltă performanţă a blocurilor operatorii de la Spitalul Judeţean în vederea îmbunătăţirii serviciilor medicale”. Şi în acest proiect, municipalitatea are ca partener Clinica din Debrecen.
Proiectul presupune pe lângă realizarea blocului operator (care va cuprinde: sălile de operaţii, sala de operaţii urgenţe, sala de operaţie chirurgie plastică şi operatorie, sala neurochirurgie şi oftalmologie, sala chirurgie generală I şi II, sala operaţie ORL şi BMF, sala operaţii ortopedie) şi modernizarea secţiei de gastroenterologie, dotarea cu set neuronavigator a Universităţii Debrecen, dar şi crearea de protocoale comune în domeniul chirurgiei între Spitalul Judeţean Bihor şi Clinica Debrecen.
Valoarea totală estimată a proiectului este de 2,15 milioane lei. În acest moment se lucrează la elaborarea cererii de finanţare.
Probleme cu Casa de Asigurări de Sănătate
Managerul Gheorghe Carp a punctat în cadrul conferinţei şi câteva aspecte legate de relaţia spitalelor cu Casa de Asigurări de Sănătate.
„Principala vină a Casei de Asigurări de Sănătate este că nu face absolut nicio deosebire între un spital de urgenţă şi unul care nu are acest specific.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea nu îşi poate permite să refuze nici un pacient care se prezintă cu o urgenţă. Ceea ce cerem noi este să fie plătite toate cazurile care intră şi care sunt rezolvate de Spitalul Judeţean de Urgenţă Oradea.
Avem 700 de cazuri neîncasate de la CAS. Necesarul nostru este de 830 de miliarde iar suma acordată este cu 130 miliarde mai mică decât acest necesar”
a precizat managerul Gheorghe Carp.
Cu privire la măsurile care vor fi luate, managerul a specificat că va evalua și analiza constant cazurile transferate de la alte spitale și va încerca să recupereze de le ele banii cheltuiți de Spitalul Județean.
Societatea românească este vocală, dar nu în sensul de creativă, nu generează discuții care să aducă un plus de valoare, ci discuții propagandistice și, deseori, partizane. Dezbaterile sunt de cele mai multe ori simulate, forma este preferată substanței și raționamentului. Argumentele sunt înlocuite aici cu tonul, forța vocii sau debitul de cuvinte. Cine vorbește mai mult, mai repede și mai tare, acoperindu-și interlocutorul câștigă. La fel ca dezbaterile, societatea civilă și sindicatele sunt niște surogate ieftine ale celor din țările cu adevărat democrate, conduse în mare parte de „refuzați la export”, adică oameni care nu au fost în stare să ajungă la „ciolan”. În fapt, incompetența colcăie peste tot și nu cred că ar fi nicio diferența dacă ai schimba politicienii cu sindicaliștiii sau cu „marii” reprezentanți ai societății civile. Toți sunt o apă și-un pământ.
