Festivalul M.Haydn, W.Pichl, C.D.von Dittersdorf, se apropie de sfârşit. Duminică, 17 octombrie, de la ora 19:00, la Biserica Sfântul Ladislau, va avea loc ultimul eveniment al festivalului, seara muzicală dedicată compozitorului Karl Ditters von Dittersdorf.
Festivalul care îi oamgiază pe cei trei mari compozitori care au trăit şi au creat la Oradea, a ajuns la cea dea VII-a ediţie. După ce pe 10 octombrie Festivalul a deputat cu un concert Michael Haydn iar pe 13 orădenii au putut audia un concert cu piese compuse exclusive de Wenzel Pichl, duminică, 17 octombrie a venit rândul lui Karl Ditters von Dittersdorf să fie omagiat.
Carl Ditters von Dittersdorf s-a născut la Viena în anul 1739. La doar şase ani, viitorul compozitor a fost dat la un colegiu iezuit pentru a învăţa tainele muzicii clasice. În 1764 este numit concert maistru în orchestra curţii episcopale a lui Ádám Patachich din Oradea. Aici a fost prieten cu ceilalţi doi mari compozitori sărbătoriţi în cadrul Festivalului, Wenzel Pichl şi Michael Haydn.
Program:
„Menuett” – Costin Szabó Éva – vioară, Thurzó Zoltán – pian;
„Andante Cantabile” – Thurzó Sándor József – violă, Thurzó Zoltán – pian;
„Trio Nr.1” – Costin Szabó Éva – vioară, Tokaji Ágnes – vioară, Bozsódi Beáta – violoncel;
„Sonata Nr.1 pentru vioară şi pian” – Oláh Boglárka – vioară, Thurzó Zoltán – pian.
„Trio Nr.2” – Costin Szabó Éva – vioară, Tokaji Ágnes – vioară, Marcu Sikes Ágnes – violoncel;
„Symphonie Concertante” – Thurzó Sándor József – violă, Kinda Péter – contrabas, Thurzó Zoltán – pian.



Scăpată, și nu prin minune dumnezeiască, de deconspirarea dosarelor popilor turnători și cu buzunarele pline de arginții cadorisiți de politicienii slabi de înger, Biserica Ortodoxă Română începe să își intre în adevăratul ei rol. Acela de propovăduitoare. Dar nu a lui Dumnezeu cum ar crede naivii, ci al parlamentarilor, al celor care au luat cu „bravură” mâncarea de la gura săracilor pentru a le da arginți popilor ca să-și construiască, într-o țara în care pensionarii nu au ce pune pe masă iar bolnavii mor prin spitale din lipsă de medicamente, sute de clădiri megalomane, cu turnulețe colorate, ca ale țiganilor.


